X-Git-Url: https://code.delx.au/gnu-emacs/blobdiff_plain/c6b5fe1e945c664a0d696ae6eea9721235baf2f1..0e963201d03d9229bb8ac4323291d2b0119526ed:/etc/tutorials/TUTORIAL.ro diff --git a/etc/tutorials/TUTORIAL.ro b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro index be28fbab67..3cf254f477 100644 --- a/etc/tutorials/TUTORIAL.ro +++ b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro @@ -1,1088 +1,1088 @@ -Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii. -Traducere din englezã de Tudor Hulubei . -Mulþumiri Aidei Hulubei pentru corecturi ºi sugestii. +Tutorialului de Emacs. A se citi sfârşitul pentru condiÅ£ii. +Traducere din engleză de Tudor Hulubei . +MulÅ£umiri Aidei Hulubei pentru corecturi şi sugestii. -Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba -englezã, care este -Copyright (c) 1985, 2013 Free Software Foundation, Inc. +Această versiune a fost produsă plecând de la versiunea în limba +engleză, care este +Copyright (c) 1985, 2013-2016 Free Software Foundation, Inc. -Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs. +CitiÅ£i acum versiunea românească a tutorialului de Emacs. -Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã -CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc -sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un -caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri: +Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumită +CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc +să scriem META sau CONTROL de fiecare dată când vrem să prefixăm un +caracter, vom folosi următoarele prescurtări: - C- înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi - caracterul . Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta - CONTROL ºi tastaþi f. + C- înseamnă că Å£ineÅ£i apăsată tasta CONTROL în timp ce tastaÅ£i + caracterul . Astfel, C-f înseamnă: Å£ineÅ£i apăsată tasta + CONTROL şi tastaÅ£i f. - M- înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp - ce tastaþi . Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT, - tastaþi , ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul . + M- înseamnă că Å£ineÅ£i apăsată tasta META, EDIT sau ALT în timp + ce tastaÅ£i . Dacă nu există tasta META, EDIT sau ALT, + tastaÅ£i , ridicaÅ£i şi apoi tastaÅ£i caracterul . Am notat cu tasta ESC. -Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x -C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga -reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu: -<> ->> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la - urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã - tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest - lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul. - -De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã -mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate -în citirea textului. - -Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din -loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu -C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã -tasta META ºi tastaþi v, sau v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT, +ObservaÅ£ie importantă: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaÅ£i C-x +C-c. (Două caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga +reprezintă instrucÅ£iuni pentru a încerca o comandă. De exemplu: +<> +>> Acum tastaÅ£i C-v (citirea următorului ecran) pentru a vă muta la + următorul ecran. (ExecutaÅ£i această comandă acum, tinând apăsată + tasta CONTROL în timp ce tastaÅ£i v). De acum înainte faceÅ£i acest + lucru din nou, de fiecare dată când terminaÅ£i de citit ecranul. + +De remarcat că există o zonă de suprapunere de două linii când vă +mutaÅ£i de la un ecran la altul; aveÅ£i astfel o oarecare continuitate +în citirea textului. + +Primul lucru pe care trebuie să-l stiÅ£i este cum să vă deplasaÅ£i din +loc în loc în text. ŞtiÅ£i deja cum să vă mutaÅ£i la următorul ecran cu +C-v. Pentru a vă deplasa înapoi un ecran, tastaÅ£i M-v (Å£ineÅ£i apăsată +tasta META şi tastaÅ£i v, sau v dacă nu aveÅ£i o tastă META, EDIT, sau ALT). ->> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori. +>> ÎncercaÅ£i să tastaÅ£i M-v şi apoi C-v de câteva ori. * SUMAR ------- -Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane: +Următoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane: - C-v avanseazã un ecran - M-v înapoi un ecran - C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul - de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu + C-v avansează un ecran + M-v înapoi un ecran + C-l şterge ecranul şi reafişează totul poziÅ£ionând textul + de lângă cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu C-1.) ->> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui. - Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul - de lângã cursor este acelaºi. +>> GăsiÅ£i cursorul şi Å£ineÅ£i minte ce text este în jurul lui. + Apoi tastaÅ£i C-l. GăsiÅ£i cursorul din nou şi observaÅ£i că textul + de lângă cursor este acelaşi. -* COMENZI DE BAZà PENTRU CONTROLUL CURSORULUI +* COMENZI DE BAZĂ PENTRU CONTROLUL CURSORULUI --------------------------------------------- -Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã -poziþie în textul de pe ecran? +Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vă mutaÅ£i la o anumită +poziÅ£ie în textul de pe ecran? -Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai -simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din -aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã -direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi -ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul. +Sunt mai multe modalitaÅ£i în care puteÅ£i face acest lucru. Cel mai +simplu este să folosiÅ£i comenzile C-p, C-b, C-f şi C-n. Fiecare din +aceste comenzi mută cursorul o linie sau coloană într-o anumită +direcÅ£ie pe ecran. Diagrama următoare prezintă aceste patru comenzi +şi arată direcÅ£iile în care ele mută cursorul. - Linia precedentã, C-p + Linia precedentă, C-p : : - Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f + Înapoi, C-b .... PoziÅ£ia curentă a cursorului .... Înainte, C-f : : - Linia urmãtoare, C-n + Linia următoare, C-n ->> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau - C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe +>> MutaÅ£i cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau + C-p. TastaÅ£i apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramă centrată pe ecran. -Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi -gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N -pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt -comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot -timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum. +Vi se va părea probabil mai simplu să vă amintiÅ£i aceste comenzi +gândindu-vă la semnificaÅ£ia lor în limba engleză: P pentru previous, N +pentru next, B pentru backward şi F pentru forward. Acestea sunt +comenzile de bază pentru poziÅ£ionarea cursorului şi le veÅ£i folosi tot +timpul, deci ar fi foarte util să le învăţaÅ£i acum. ->> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie. +>> TastaÅ£i câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la această linie. ->> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu - C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în +>> MutaÅ£i-vă în interiorul liniei cu C-f-uri şi apoi în sus cu + C-p-uri. UrmăriÅ£i ce face C-p atunci când cursorul este în mijlocul liniei. -Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia -urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã -un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã). +Fiecare linie se termină cu un caracter NEWLINE care o separă de linia +următoare. Ultima linie în fişierele dumneavoastră ar trebui să aibă +un asemenea caracter la sfârşit (deşi Emacs-ul nu-l necesită). ->> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar - trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza +>> ÎncercaÅ£i să tastaÅ£i C-b la începutul unei linii. Cursorul ar + trebui să se mute la sfârşitul liniei precedente, din cauza trecerii peste caracterul NEWLINE. -C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b. +C-f poate să treacă peste un caracter NEWLINE, la fel ca şi C-b. ->> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia - cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la - sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare. +>> TastaÅ£i câteva C-b-uri, pentru a vă familiariza cu poziÅ£ia + cursorului. TastaÅ£i apoi câteva C-f-uri pentru a vă întoarce la + sfârşitul liniei. Încă un C-f şi vă veÅ£i muta la linia următoare. -Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului, -textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i -Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din -zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã +Când ajungeÅ£i să treceÅ£i peste începutul sau sfârşitul ecranului, +textul aflat dincolo de margine intră în ecran, permiţându-i +Emacs-ului să mute cursorul la poziÅ£ia specificată, fără a ieşi din +zona vizibilă (ecran). Această operaÅ£iune se numeste în limba engleză "scrolling". ->> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu - C-n ºi observaþi ce se întamplã. +>> ÎncercaÅ£i să mutaÅ£i cursorul în afara părÅ£ii de jos a ecranului cu + C-n şi observaÅ£i ce se întamplă. -Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul -cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar -M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi. +Dacă mutatul caracter cu caracter este lent, puteÅ£i muta cursorul +cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avansează cursorul cu un cuvânt, iar +M-b mută cursorul un cuvânt înapoi. ->> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri. +>> TastaÅ£i câteva M-f-uri şi apoi câteva M-b-uri. -Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul -cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã -la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în -direcþia opusã. +Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mută la sfârşitul +cuvântului. Când cursorul este în spaÅ£iul dintre cuvinte, M-f îl mută +la sfârşitul cuvântului următor. M-b acÅ£ionează similar, dar în +direcÅ£ia opusă. ->> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi - C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse - poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele. +>> TastaÅ£i M-f şi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri şi + C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f şi M-b din diverse + poziÅ£ii în interiorul cuvintelor şi între ele. -Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de -cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru -operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze, -paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de -bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere, +ObservaÅ£i paralela între C-f şi C-b pe de o parte, şi M-f şi M-b pe de +cealaltă parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru +operaÅ£ii referitoare la unităţile definite de limbaj (cuvinte, fraze, +paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL operează pe unităţi de +bază, care sunt independente de tipul textului editat (caractere, linii, etc). -Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã -cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce -M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze. +Această paralelă se aplică şi între linii şi fraze: C-a şi C-e mută +cursorul la începutul şi, respectiv sfârşitul unei linii, în timp ce +M-a şi M-e îl mută la începutul şi, respectiv sfârşitul unei fraze. ->> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri. - Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri. +>> ÎncercaÅ£i câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri. + ÎncercaÅ£i câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri. -Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce -repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi -aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã. +RemarcaÅ£i cum repetarea tastării lui C-a nu schimbă nimic, în timp ce +repetarea tastării lui M-a mută cursorul la fraza următoare. Deşi +aceste operaÅ£ii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturală. -Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în -limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text. +PoziÅ£ia cursorului în text mai este numită şi "punct" ("point" în +limba engleză). Cursorul arată pe ecran poziÅ£ia punctului în text. -Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul -cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul -urmãtor: +OperaÅ£iile ce mută cursorul (inclusiv comenzile ce mută cursorul +cuvânt cu cuvânt sau frază cu frază) sunt prezentate în sumarul +următor: - C-f avanseazã un caracter - C-b înapoi un caracter + C-f avansează un caracter + C-b înapoi un caracter - M-f avanseazã un cuvânt - M-b înapoi un cuvânt + M-f avansează un cuvânt + M-b înapoi un cuvânt - C-n avanseazã o linie - C-p înapoi o linie + C-n avansează o linie + C-p înapoi o linie - C-a înapoi la începutul liniei - C-e avanseazã la sfârºitul liniei + C-a înapoi la începutul liniei + C-e avansează la sfârşitul liniei - M-a înapoi la începutul frazei - M-e avanseazã la sfârºitul frazei + M-a înapoi la începutul frazei + M-e avansează la sfârşitul frazei ->> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des +>> ExersaÅ£i toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des folosite. -Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-< -(META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META -Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului. +Două alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-< +(META Mai-mic), care mută cursorul la începutul textului, şi M-> (META +Mai-mare), care mută cursorul la sfârşitul textului. -Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este -necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale -este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT, -aþi apãsa M-virgulã. +Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei şi deci este +necesar să apăsaÅ£i tasta SHIFT în acelaşi timp. Pe aceste terminale +este nevoie să apăsaÅ£i SHIFT şi când tastaÅ£i M-<; fără tasta SHIFT, +aÅ£i apăsa M-virgulă. ->> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului. - Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici. +>> ÎncercaÅ£i M-< acum, pentru a vă muta la începutul tutorialului. + FolosiÅ£i apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici. ->> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului. - Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici. +>> ÎncercaÅ£i M-> acum, pentru a vă muta la sfârşitul tutorialului. + FolosiÅ£i apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici. -Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã -terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b, -C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste -funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã -ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este -mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã -schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã +PuteÅ£i de asemenea să mutaÅ£i cursorul cu tastele săgeÅ£i, dacă +terminalul are asemenea taste. Se recomandă însă acomodarea cu C-b, +C-f, C-n şi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste +funcÅ£ionează pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odată +ce vă obişnuiÅ£i cu Emacs-ul, veÅ£i remarca faptul că tastarea lor este +mai rapidă decât cea a tastelor săgeÅ£i (pentru că nu trebuie să vă +schimbaÅ£i poziÅ£ia mâinilor pe tastatură). În al treilea rând, odată format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL, -comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor. - -Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru -majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de -repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce -alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau -ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument -numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se -recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe +comenzile avansate de mutat cursorul se învaţă foarte uşor. + +Majoritatea comenzilor Emacs acceptă un argument numeric; pentru +majoritatea comenzilor, acest argument reprezintă un contor de +repetiÅ£ie. Contorul de repetiÅ£ie se introduce tastând C-u, cifrele ce +alcătuiesc contorul şi apoi comanda. Dacă aveÅ£i tasta META (EDIT sau +ALT), există şi o altă alternativă pentru a introduce un argument +numeric: tastaÅ£i cifrele în timp ce Å£ineÅ£i tasta META apăsată. Se +recomandă însă folosirea metodei cu C-u, deoarece funcÅ£ionează pe orice terminal. -De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere. +De exemplu, C-u 8 C-f avansează cursorul cu opt caractere. ->> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a - muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de +>> ÎncercaÅ£i să folosiÅ£i C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a + muta cursorul dintr-o singură comandă pe o linie apropiată de aceasta. -Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de -repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit. -C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument -numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de -linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii. +Majoritatea comenzilor utilizează argumentul numeric ca un contor de +repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit. +C-v si M-v sunt printre aceste excepÅ£ii. Când li se dă un argument +numeric, ele mută ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de +linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mută ecranul cu 4 linii. ->> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum. +>> ÎncercaÅ£i să tastaÅ£i C-u 8 C-v acum. -Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã -doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument +Această comandă trebuie să mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacă +doriti să îl mutaÅ£i înapoi, puteÅ£i să-i daÅ£i lui M-v un argument numeric. -Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã -numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa -textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul. +Dacă folosiÅ£i sistemul X Window, există probabil o zonă rectangulară +numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. PuteÅ£i deplasa +textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul. ->> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul - butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o - poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll +>> ÎncercaÅ£i să apăsaÅ£i butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul + butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui să mute textul la o + poziÅ£ie determinată de cât de sus sau de jos aÅ£i apăsat pe scroll bar. ->> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din - mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos - corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului. +>> ÎncercaÅ£i să mutaÅ£i mouse-ul în sus şi în jos Å£inând butonul din + mijloc apăsat. VeÅ£i vedea că textul se deplasează în sus şi în jos + corespunzător cu mişcarea mouse-ului. -* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT +* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT --------------------------- -Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri, -fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi -folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult. +Dacă Emacs-ul încetează să vă raspundă la comenzi, îl puteÅ£i opri, +fără să pierdeÅ£i modificările făcute până acum, tastând C-g. PuteÅ£i +folosi C-g pentru a opri o comandă care durează prea mult. -Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument -numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi. +PuteÅ£i de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument +numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriÅ£i să o continuaÅ£i. ->> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi - tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un - singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului +>> TastaÅ£i C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi + tastaÅ£i C-g. TastaÅ£i apoi C-f. Cursorul ar trebui să se mute un + singur caracter, pentru că aÅ£i oprit introducerea argumentului numeric cu C-g. -Dacã aþi tastat un din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g. +Dacă aÅ£i tastat un din greşeală, puteÅ£i să-l anulaÅ£i cu un C-g. * COMENZI DEZAFECTATE --------------------- -Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât -utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie. +Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aşa fel încât +utilizatorii să nu le poată folosi din neatenÅ£ie. -Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj -spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã -continuaþi. +Dacă tastaÅ£i una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afişa un mesaj +spunând ce comandă aÅ£i tastat şi întrebându-vă dacă doriÅ£i să +continuaÅ£i. -Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi -SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda -dezafectatã, rãspundeþi cu "n". +Dacă într-adevăr doriÅ£i să încercaÅ£i comanda respectivă, tastaÅ£i +SPAÅ¢IU. În mod normal, dacă nu doriÅ£i să executaÅ£i comanda +dezafectată, răspundeÅ£i cu "n". ->> Tastaþi : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n - ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs. +>> TastaÅ£i : (care este o comandă dezafectată), apoi tastaÅ£i n + ca răspuns la întrebarea pusă de Emacs. * FERESTRE ---------- -Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu -text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor -multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar -putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate +Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afişând propriul său +text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor +multiple. Acum vrem să explicăm cum să închideÅ£i ferestrele care ar +putea apare ca rezultat al afişării unor documentaÅ£ii sau rezultate specifice anumitor comenzi. Este simplu: - C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte + C-x 1 o singură fereastră (adică închide toate celelalte ferestre). -Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra -care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte +Asta înseamnă CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 măreşte fereastra +care conÅ£ine cursorul până când ocupă întregul ecran. Toate celelalte ferestre sunt distruse. ->> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l. +>> MutaÅ£i cursorul la această linie şi tastaÅ£i C-u 0 C-l. ->> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã, - în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii +>> TastaÅ£i C-h k C-f. ObservaÅ£i cum această fereastră se micşorează, + în timp ce o nouă fereastră apare, afişând documentaÅ£ia comenzii C-f. ->> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare. +>> TastaÅ£i C-x 1 şi observaÅ£i cum noua fereastră dispare. -* INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA +* INTRODUCEREA ŞI ŞTERGEREA --------------------------- -Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit. -Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt -interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi -(tasta mai este etichetatã uneori) pentru a introduce un +Dacă vreÅ£i să introduceÅ£i text, pur şi simplu tastaÅ£i textul dorit. +Caracterele pe care le puteÅ£i vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt +interpretate de Emacs ca text şi introduse imediat. TastaÅ£i +(tasta mai este etichetată uneori) pentru a introduce un caracter NEWLINE. -Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând -. este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau -"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca -, dar nu întotdeauna! +PuteÅ£i şterge ultimul caracter pe care l-aÅ£i introdus tastând +. este o tastă pe tastatură etichetată "Del" sau +"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acÅ£iona ca +, dar nu întotdeauna! -Mai general, ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a +Mai general, şterge caracterul dinaintea poziÅ£iei curente a cursorului. ->> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere, - apoi ºtergeþi-le tastând de câteva ori. Nu vã temeþi cã - veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a - tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã. +>> ExecutaÅ£i următoarele operaÅ£ii acum - tastaÅ£i câteva caractere, + apoi ştergeÅ£i-le tastând de câteva ori. Nu vă temeÅ£i că + veÅ£i schimba acest fişier; nu veÅ£i altera versiunea principală a + tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastră personală. -Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã -pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie -de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta -indicã o linie care a fost continuatã. +Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentată +pe o linie de ecran, linia de text este continuată pe următoarea linie +de pe ecran. Un caracter backslash („\”) la marginea din dreapta +indică o linie care a fost continuată. ->> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea - din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de +>> IntroduceÅ£i text până când depăşiÅ£i cu câteva caractere marginea + din dreapta a ecranului. VeÅ£i observa apariÅ£ia liniei de continuare. ->> Folosiþi -uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape - din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea. +>> FolosiÅ£i -uri pentru a şterge textul până când linia încape + din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispărea. -Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea -unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã -linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi -afiºatã cu o linie de continuare. +PuteÅ£i şterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. Ştergerea +unui NEWLINE dintre două linii concateneaza cele două linii. Dacă +linia rezultată este prea lungă pentru a fi afişată pe ecran, va fi +afişată cu o linie de continuare. ->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi . - Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã. +>> MutaÅ£i cursorul la începutul unei linii şi tastaÅ£i . + Aceasta concatenează linia curentă cu cea precedentă. ->> Tastaþi pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters. +>> TastaÅ£i pentru a reintroduce caracterul NEWLINE şters. -Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un -argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea -caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui -caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul +Aşa cum vă reamintiÅ£i, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un +argument numeric ce acÅ£ionează ca un contor de repetiÅ£ie; introducerea +caracterelor ascultă aceleaşi reguli. Un argument numeric dat unui +caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numărul specificat de ori. ->> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********. +>> ÎncercaÅ£i asta acum - tastaÅ£i C-u 8 * pentru a introduce ********. -Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în -Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un -sumar al operaþiilor de ºtergere. +AÅ£i învăţat acum metodele elementare de tastat şi corectat erori în +Emacs. PuteÅ£i de asemenea şterge cuvinte sau linii. Acesta este un +sumar al operaÅ£iilor de ştergere. - ºterge caracterul de dinaintea cursorului - C-d ºterge caracterul de dupã cursor + şterge caracterul de dinaintea cursorului + C-d şterge caracterul de după cursor - M- ºterge cuvântul de dinaintea cursorului - M-d ºterge cuvântul de dupã cursor + M- şterge cuvântul de dinaintea cursorului + M-d şterge cuvântul de după cursor - C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul + C-k şterge de la poziÅ£ia curentă până la sfârşitul liniei - M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul + M-k şterge de la poziÅ£ia curentă până la sfârşitul frazei -De remarcat cã ºi C-d versus M- ºi M-d extind -paralela începutã de C-f ºi M-f ( nu este cu adevãrat un -caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k -ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între -linii ºi fraze. - -Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul -pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura. -Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului -distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi -loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de +De remarcat că şi C-d versus M- şi M-d extind +paralela începută de C-f şi M-f ( nu este cu adevărat un +caracter bazat pe CONTROL, dar nu o să ne ocupăm de asta acum). C-k +şi M-k sunt ca C-e şi M-e, într-un fel, dacă facem o paralelă între +linii şi fraze. + +Când ştergeÅ£i mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul +păstrează intern textul distrus în aşa fel încât îl puteÅ£i restaura. +Termenul folosit de Emacs pentru operaÅ£iunea de restaurare a textului +distrus este "yanking". PuteÅ£i restaura textul distrus fie în acelaşi +loc, fie în alt loc în fişier. PuteÅ£i de asemenea restaura textul de mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare este C-y. -Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text -este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp -ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care -distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul -respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii -goale sau spaþii, nu fac acest lucru. - ->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã. - Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã. ->> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului - NEWLINE de la sfârºitul liniei. - -Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al -doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se -mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special: -distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã -comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã -linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu -obþineþi acelaºi rezultat. - -Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã -a cursorului, tastaþi C-y. - ->> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior. - -Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat. -Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul -distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur +DiferenÅ£a dintre "distrugerea" şi "ştergerea" unei porÅ£iuni din text +este aceea ca porÅ£iunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp +ce porÅ£iunile de text "şterse", nu. În general, comenzile care +distrug porÅ£iuni semnificative din text, păstrează intern textul +respectiv, în timp ce comenzile care şterg doar un caracter, linii +goale sau spaÅ£ii, nu fac acest lucru. + +>> MutaÅ£i cursorul la începutul unei linii care nu este goală. + TastaÅ£i apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivă. +>> TastaÅ£i C-k o a doua oară. VeÅ£i observa distrugerea caracterului + NEWLINE de la sfârşitul liniei. + +După cum vedeÅ£i, un singur C-k distruge conÅ£inutul liniei, iar un al +doilea C-k distruge linia însăşi, facând toate celelalte linii să se +mute în sus. C-k tratează un argument numeric în mod special: +distruge numărul specificat de linii şi conÅ£inutul lor. Această +comportare nu este doar o simplă repetiÅ£ie. C-u 2 C-k distruge două +linii şi NEWLINE-urile de după ele; tastând C-k de două ori nu +obÅ£ineÅ£i acelaşi rezultat. + +Pentru a extrage ultimul text distrus şi a-l plasa la poziÅ£ia curentă +a cursorului, tastaÅ£i C-y. + +>> TastaÅ£i C-y pentru a restaura textul distrus anterior. + +Gânditi-vă la C-y ca şi cum aÅ£i recupera ceva ce v-a fost luat. +ObservaÅ£i că dacă executaÅ£i mai multe C-k-uri la rând, tot textul +distrus este stocat într-o singură bucată, în aşa fel încât un singur C-y va restaura toate liniile. ->> Tastaþi acum C-k de câteva ori. +>> TastaÅ£i acum C-k de câteva ori. -Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus: +Acum încercaÅ£i să restauraÅ£i textul distrus: ->> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi - C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text. +>> TastaÅ£i C-y. MutaÅ£i apoi cursorul câteva linii mai jos şi tastaÅ£i + C-y din nou. VeÅ£i vedea cum se copiază porÅ£iuni de text. -Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi, -dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura -porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate -acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l -restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a -obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul -ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând -M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în -ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã -continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul -restaurat în poziþia în care se gãseºte. +Ce faceÅ£i dacă aveÅ£i porÅ£iuni de text pe care vreÅ£i să le restauraÅ£i, +dar între timp distrugeÅ£i o altă porÅ£iune de text? C-y va restaura +porÅ£iunea de text care a fost distrusă cel mai recent. Cu toate +acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. PuteÅ£i să-l +restauraÅ£i folosind comanda M-y. După ce aÅ£i executat C-y pentru a +obÅ£ine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veÅ£i înlocui textul +ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând +M-y de mai multe ori puteÅ£i obÅ£ine porÅ£iuni de text distrus din ce în +ce mai vechi. Odată ajunşi la textul care vă interesează, puteÅ£i să +continuaÅ£i editarea fără să mai faceÅ£i nimic special, lasând textul +restaurat în poziÅ£ia în care se găseşte. -Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din -urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând). +Dacă tastaÅ£i M-y de suficient de multe ori, veÅ£i ajunge în cele din +urmă la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând). ->> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã - linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua - linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este - înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi - observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua - linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi - comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative. +>> DistrugeÅ£i o linie, mutaÅ£i-vă puÅ£in în jurul ei, distrugeÅ£i o altă + linie. ExecutaÅ£i apoi C-y pentru a obÅ£ine înapoi cea de-a doua + linie distrusă. ExecutaÅ£i apoi M-y şi veÅ£i constata că este + înlocuită de prima linie distrusă. ExecutaÅ£i mai multe M-y-uri şi + observaÅ£i ce obÅ£ineÅ£i. ContinuaÅ£i să le executaÅ£i până când a doua + linie apare din nou, etc. Dacă doriÅ£i, puteÅ£i încerca să-i daÅ£i + comenzii M-y argumente numerice pozitive şi negative. * ANULARE --------- -Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit, -puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u. +Dacă faceÅ£i o schimbare în text, şi apoi constataÅ£i că aÅ£i greşit, +puteÅ£i anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u. -În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã -repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã -încã o comandã. +În mod normal, C-x u anulează schimbările făcute de o comandă; dacă +repetaÅ£i C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouă repetiÅ£ie anulează +încă o comandă. -Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt -luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi +Există însă două excepÅ£ii: comenzile care nu schimbă textul nu sunt +luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul şi cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt -tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei -abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie -sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text). +tratate în grupuri de maxim 20. (MotivaÅ£ia din spatele acestei +abordări este aceea de a reduce numărul de C-x u-uri pe care trebuie +să le tastaÅ£i pentru anularea inserărilor de text). ->> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar - trebui sã reaparã. +>> DistrugeÅ£i linia aceasta cu C-k, apoi tastaÅ£i C-x u; linia ar + trebui să reapară. -C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u, -dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul -lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat. -Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi -C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL. +C-_ este o altă comandă de anulare; funcÅ£ionează exact ca şi C-x u, +dar este mai uşor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul +lui C-_ este că pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat. +Din acest motiv există C-x u. Pe unele terminale se poate să tastaÅ£i +C-_ tastând "/" în timp ce Å£ineÅ£i apăsată tasta CONTROL. -Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de -repetiþie. +Un argument numeric la C-_ sau C-x u acÅ£ionează ca un contor de +repetiÅ£ie. -* FIªIERE +* FIŞIERE --------- -Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi, -trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri, -modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi -textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul. - -Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului -în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã -fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl -"salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în -sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest -lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul -iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în -cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite. - -Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care -începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro" -sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna -numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul -"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a -tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui -fiºier va apãrea în poziþia respectivã. - -Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de -celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse -din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o -întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt -legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi -sunt compuse din douã, trei sau patru caractere. - -Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele -fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la -terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce -tastaþi comanda - - C-x C-f (deschide un fiºier) - -Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care -îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se -numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de -introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi -pentru editarea numelui fiºierului. - -În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de -introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g. - ->> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul, - ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În - concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier. - -Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi -pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze -ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când -comanda C-x C-f se terminã. - -Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi -edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda - - C-x C-s (salveazã fiºierul) - -Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când -faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel -încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea -caracterului "~" la numele iniþial. - -Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele -fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici, -pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a +Pentru a face permanente modificările din textul pe care îl editaÅ£i, +trebuie să-l stocaÅ£i (salvaÅ£i) într-un fişier. Altminteri, +modificările se vor pierde în momentul părăsirii Emacs-ului. PuneÅ£i +textul într-un fişier "deschizând" (sau "vizitând") fişierul. + +Deschiderea unui fişier înseamnă că puteÅ£i vedea conÅ£inutul fişierului +în Emacs. Este ca şi cum aÅ£i edita chiar fişierul, singura diferenţă +fiind aceea că schimbările nu devin permanente până când nu îl +"salvaÅ£i" ("save" în limba engleză). Se evită astfel existenÅ£a în +sistem a unor fişiere incomplet modificate atunci când nu doriÅ£i acest +lucru. Chiar şi când salvaÅ£i fişierul, Emacs-ul păstrează fişierul +iniÅ£ial (cu un nume schimbat) în aşa fel încât să-l puteÅ£i recupera în +cazul în care decideÅ£i că modificările efectuate au fost greşite. + +Aproape de marginea de jos a ecranului veÅ£i observa o linie care +începe şi se termină cu minusuri, şi conÅ£ine şirul "--:-- TUTORIAL.ro" +sau ceva în genul acesta. Această parte a ecranului arată întotdeauna +numele fişierului pe care îl vizitaÅ£i. Acum vizitaÅ£i fişierul +"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastră de încercări a +tutorialului în limba română. Orice fişier aÅ£i edita, numele acelui +fişier va apărea în poziÅ£ia respectivă. + +Comenzile pentru găsirea şi salvarea fişierelor sunt diferite de +celelalte comenzi pe care le-aÅ£i învăţat, în sensul că sunt compuse +din două caractere. Amândouă încep cu caracterul C-x. Există o +întreagă serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt +legate de fişiere, buffere şi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi +sunt compuse din două, trei sau patru caractere. + +Comenzii de deschidere a unui fişier trebuie să îi spuneÅ£i numele +fişierului dorit. Spunem despre comandă ca "citeşte un argument de la +terminal" (în acest caz, argumentul este numele fişierului). După ce +tastaÅ£i comanda + + C-x C-f (deschide un fişier) + +Emacs-ul vă va cere să introduceÅ£i numele fişierului. Numele pe care +îl tastaÅ£i apare pe ultima linie a ecranului. Această linie se +numeste "minibuffer" când este folosită pentru acest tip de +introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite şi +pentru editarea numelui fişierului. + +În timp ce introduceÅ£i numele fişierului (sau orice alt tip de +introducere de date în minibuffer), puteÅ£i anula comanda cu C-g. + +>> TastaÅ£i C-x C-f, apoi tastaÅ£i C-g. Aceasta anulează minibuffer-ul, + şi, de asemenea, anulează comanda C-x C-f care îl folosea. În + concluzie, nu veÅ£i mai deschide nici un fişier. + +Când aÅ£i terminat de introdus numele fişierului, tastaÅ£i +pentru a-l încheia. După aceasta, comanda C-x C-f începe să lucreze +şi deschide fişierul pe care l-aÅ£i ales. Minibuffer-ul dispare când +comanda C-x C-f se termină. + +După câteva momente, conÅ£inutul fişierului apare pe ecran şi îl puteÅ£i +edita. Când doriti să faceÅ£i schimbările permanente, tastaÅ£i comanda + + C-x C-s (salvează fişierul) + +Aceasta copiază textul din Emacs într-un fişier. Prima oară când +faceÅ£i acest lucru, Emacs-ul redenumeşte fişierul iniÅ£ial în aşa fel +încât să nu se piardă. Noul nume este creat prin adăugarea +caracterului "~" la numele iniÅ£ial. + +Când operaÅ£iunea de salvare este terminată, Emacs-ul afişează numele +fişierului salvat. Se recomandă salvarea la intervale relativ mici, +pentru a nu pierde prea multă muncă în cazul unei eventuale blocări a sistemului. ->> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului. - Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de +>> TastaÅ£i C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului. + Aceasta ar trebui să afişeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de jos a ecranului. -Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita. -Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este -modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi -fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text -în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea -fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi -considera cã editaþi un fiºier existent. +PuteÅ£i deschide un fişier existent, pentru a-l vedea sau edita. +PuteÅ£i de asemenea deschide un fişier care nu există. Aceasta este +modalitatea în care creaÅ£i noi fişiere cu Emacs-ul: deschideÅ£i +fişierul (care va fi gol iniÅ£ial), apoi începeÅ£i să introduceÅ£i text +în el. Când îi veÅ£i cere să "salveze" fişierul, Emacs-ul va crea +fişierul cu textul pe care l-aÅ£i introdus. De acum înainte puteÅ£i +considera că editaÅ£i un fişier existent. * BUFFERE --------- -Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã -existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din -nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de -fiºiere deschise în Emacs. +Dacă deschideÅ£i un al doilea fişier cu C-x C-f, primul va continua să +existe în Emacs. PuteÅ£i să vă mutaÅ£i înapoi la el deschizându-l din +nou cu C-x C-f. În acest fel puteÅ£i avea un număr destul de mare de +fişiere deschise în Emacs. ->> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo . - Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând - C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro - pentru a vã întoarce la tutorial. +>> CreaÅ£i un fişier numit "foo" tastând C-x C-f foo . + IntroduceÅ£i un text oarecare, editaÅ£i-l, apoi salvaÅ£i "foo" tastând + C-x C-s. În cele din urmă, tastaÅ£i C-x C-f TUTORIAL.ro + pentru a vă întoarce la tutorial. -Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit -"buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs. -Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi +Emacs-ul stochează textul fiecărui fişier într-un obiect numit +"buffer". Deschiderea unui fişier creează un nou buffer în Emacs. +Pentru a vedea o listă a bufferelor existente în Emacs, tastaÅ£i C-x C-b (lista de buffere) ->> Încercaþi C-x C-b acum. +>> ÎncercaÅ£i C-x C-b acum. -Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier -corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul -respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu, -buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este -buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x -C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este -întotdeauna parte dintr-un buffer. +ObservaÅ£i cum fiecare buffer are un nume şi, uneori, un nume de fişier +corespunzător fişierului al cărui conÅ£inut este menÅ£inut în buffer-ul +respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fişier. De exemplu, +buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fişier asociat. Este +buffer-ul care conÅ£ine lista de buffere şi a fost creat de comanda C-x +C-b. Orice text pe care îl vedeÅ£i într-o fereastră a Emacs-ului este +întotdeauna parte dintr-un buffer. ->> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere. +>> TastaÅ£i C-x 1 pentru a scăpa de lista de buffere. -Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt -fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în -Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea -buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra -buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar -înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva -buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi -înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest -motiv existã comanda: +Dacă faceÅ£i schimbări în textul unui fişier, apoi deschideÅ£i un alt +fişier, primul fişier nu este salvat. Schimbările efectuate rămân în +Emacs, în buffer-ul asociat acelui fişier. Crearea sau editarea +buffer-ului celui de-al doilea fişier nu are nici un efect asupra +buffer-ului primului fişier. Acest lucru este foarte util, dar +înseamnă că aveÅ£i nevoie de o modalitate convenabilă de a salva +buffer-ul primului fişier. Ar fi obositor să fie necesar să vă mutaÅ£i +înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest +motiv există comanda: - C-x s salveazã niºte buffere + C-x s salvează nişte buffere -C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi -care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi. +C-x s vă întreabă despre fiecare buffer care conÅ£ine modificări (şi +care nu a fost salvat) dacă doriÅ£i să-l salvaÅ£i. ->> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s. - Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro. - Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y". +>> IntroduceÅ£i o linie de text, apoi tastaÅ£i C-x s. + Ar trebui să vă întrebe dacă să salveze buffer-ul TUTORIAL.ro. + RaspundeÅ£i "da" la întrebare tastând "y". * EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI ------------------------------- -Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate -pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor -eXtinse. Acestea sunt de douã feluri: - - C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter - M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung - -Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar -decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja -douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de -salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit -Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în -fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va -întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.) - -C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel -încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu. - -Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã -cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost -distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai -uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'. - -Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z -creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi -posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai -târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda -`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã -întoarce în Emacs. - -În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului. -Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs +Există mult mai multe comenzi Emacs decât combinaÅ£ii de taste bazate +pe CONTROL şi META. SoluÅ£ia în Emacs este folosirea comenzilor +eXtinse. Acestea sunt de două feluri: + + C-x eXtinde un caracter; urmată de un caracter + M-x eXtinde un nume; urmată de un nume lung + +Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar +decât comenzile despre care aÅ£i învăţat până acum. AÅ£i văzut deja +două dintre ele: comanda de deschis fişiere (C-x C-f) şi comanda de +salvat fişiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de părăsit +Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vă temeÅ£i că veÅ£i pierde schimbări făcute în +fişiere; înainte de a termina sesiunea curentă Emacs, C-x C-c vă va +întreba dacă doriÅ£i să salvaÅ£i fişierele modificate.) + +C-z este comanda cu care puteÅ£i ieşi din Emacs *temporar* - astfel +încât să puteÅ£i să vă întoarceÅ£i la aceeaşi sesiune Emacs mai târziu. + +Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendă" Emacs-ul; asta înseamnă +că, deşi vă veÅ£i întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost +distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai +uzuale puteÅ£i reactiva Emacs-ul cu comanda "fg" sau "%emacs". + +Pe sistemele care nu implementează mecanismele de suspendare, C-z +creează un subshell care rulează sub Emacs pentru a vă oferi +posibilitatea de a rula alte programe şi de a vă întoarce la Emacs mai +târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevărat din Emacs - comanda +"exit" la promptul subshell-ului este modalitatea uzuală de a vă +întoarce în Emacs. + +În general C-x C-c se foloseşte înainte de părăsirea sistemului. +PuteÅ£i folosi această comandă şi pentru a ieşi din instanÅ£e de Emacs lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea -s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare -ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã -pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât -sã ieºiþi complet cu C-x C-c. +s-ar putea să nu fie capabile să folosească facilitaÅ£ile de suspendare +ale Emacs-ului. În mod normal însă, dacă nu sunteÅ£i pe cale să +părăsiÅ£i sistemul, este mai bine să suspendaÅ£i Emacs-ul cu C-z decât +să ieşiÅ£i complet cu C-x C-c. Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor -pe care le-aþi învãþat pânã acum: +pe care le-aÅ£i învăţat până acum: - C-x C-f deschide un fiºier - C-x C-s salveazã fiºierul - C-x C-b listeazã bufferele - C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul - C-x u anuleazã + C-x C-f deschide un fişier + C-x C-s salvează fişierul + C-x C-b listează bufferele + C-x C-c părăseşte Emacs-ul + C-x u anulează -Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar -sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu -este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global -toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când -tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi -puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string". -Puteþi sã tastaþi doar "repl s" ºi Emacs-ul va completa numele. -Terminaþi comanda cu . +Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite şi mai rar +sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu +este comanda replace-string (înlocuieşte-şir) care înlocuieşte global +toate apariÅ£iile unui şir de caractere cu alt şir de caractere. Când +tastaÅ£i M-x, Emacs-ul afişează pe ultima linie de pe ecran "M-x" şi +puteÅ£i introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string". +PuteÅ£i să tastaÅ£i doar "repl s" şi Emacs-ul va completa numele. +TerminaÅ£i comanda cu . -Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi -înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui -argument trebuie sã tastaþi . +Comanda replace-string necesită două argumente - şirul ce va fi +înlocuit şi şirul înlocuitor. La sfârşitul introducerii fiecărui +argument trebuie să tastaÅ£i . ->> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos. - Tastaþi apoi M-x repl smodificatalterat. +>> MutaÅ£i cursorul pe linia goală care se găseste două linii mai jos. + TastaÅ£i apoi M-x repl smodificatalterat. - Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit - toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã - poziþia iniþialã a cursorului. + ObservaÅ£i modul în care această linie s-a modificat: aÅ£i înlocuit + toate apariÅ£iile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", după + poziÅ£ia iniÅ£ială a cursorului. -* SALVARE AUTOMATà +* SALVARE AUTOMATĂ ------------------ -Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste -schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã. -Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de -"autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier -are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul -dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare -corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod -normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare. +Dacă aÅ£i facut schimbări într-un fişier, dar nu le-aÅ£i salvat, aceste +schimbări se pot pierde în cazul în care sistemul se blochează. +Pentru a vă proteja munca, Emacs-ul salvează periodic un fişier de +"autosalvare" pentru fiecare fişier pe care îl editaÅ£i. Acest fişier +are un "#" la început şi unul la sfârşit; de exemplu, dacă fişierul +dumneavoastră se numeste "hello.c", fişierul de autosalvare +corespunzător se va numi "#hello.c#". Când salvaÅ£i fişierul în mod +normal, Emacs-ul şterge fişierul de autosalvare. -În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de -autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl -editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover -file. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes pentru -a continua ºi a recupera fiºierul. +În cazul unei căderi a sistemului, puteÅ£i să vă recuperaÅ£i fişierul de +autosalvare deschizând fişierul în mod normal (fişierul pe care îl +editaÅ£i, nu pe cel de autosalvare) şi tastând după aceea M-x recover +file. Când vi se cere confirmarea, tastaÅ£i yes pentru +a continua şi a recupera fişierul. * ZONA DE ECOU -------------- -Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la -marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona -de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului. +Dacă Emacs-ul observă că tastaÅ£i comenzile încet, vi le va arăta la +marginea de jos a ecranului într-o zona numită "zona de ecou". Zona +de ecou conÅ£ine cea mai de jos linie a ecranului. * LINIA DE MOD -------------- -Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line" -în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul: +Linia de deasupra zonei de ecou se numeşte "linia de mod" ("mode line" +în limba engleză). Linia de mod conÅ£ine ceva de genul: --**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%---------------- -Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi -despre textul pe care îl editaþi. +Această linie prezintă informaÅ£ii utile despre starea Emacs-ului şi +despre textul pe care îl editaÅ£i. -Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi -deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la -sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul -fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de ---00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea ---Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de -mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea +StiÅ£i deja ce înseamnă numele fişierului - este fişierul pe care l-aÅ£i +deschis. -NN%-- indică poziÅ£ia curentă a cursorului în text - NN la +sută din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacă începutul +fişierului este vizibil pe ecran, veÅ£i vedea --Top-- în loc de +--00%--. Dacă sfârşitul fişierului este vizibil pe ecran, veÅ£i vedea +--Bot-- (de la "bottom" în limba engleză). Dacă fişierul este atât de +mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veÅ£i vedea --All--. -Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor -modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului, -porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar +Stelele de la începutul liniei de mod semnalizează existenÅ£a unor +modificări nesalvate în text. Imediat după deschiderea fişierului, +porÅ£iunea respectivă din linia de mod nu conÅ£ine nici o stea, doar minusuri. -Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent. -Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar +PorÅ£iunea dinăuntrul parantezelor vă spune modul de editare curent. +Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiÅ£i chiar acum. Este un exemplu de "mod major". Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate -editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul +editării diferitelor limbaje şi/sau tipuri de text, cum ar fi modul Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment -dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental" +dat şi numele său va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental" acum. -Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu -existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum -fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar -trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le -introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui +Fiecare mod major schimbă comportamentul unor comenzi. De exemplu +există comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum +fiecare limbaj de programare are o idee diferită despre felul cum ar +trebui să arate un comentariu, fiecare mod major trebuie să le +introducă într-un alt fel. Există câte o comandă asociată fiecărui mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul "Fundamental". -Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier, -ar trebui probabil sã folosiþi modul Text. +Dacă editaÅ£i text în limba română, cum ar fi de exemplu acest fişier, +ar trebui probabil să folosiÅ£i modul Text. ->> Tastaþi M-x text-mode. +>> TastaÅ£i M-x text-mode. -Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum -nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b -trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul -Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de +Nu vă temeti, nici una din comenzile pe care le-aÅ£i învăţat până acum +nu schimbă Emacs-ul prea mult. PuteÅ£i observa acum că M-f şi M-b +tratează apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul +Fundamental, M-f şi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de cuvinte. -Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus. -Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major, -dar funcþioneazã puþin diferit. +Modurile majore operează schimbări subtile, ca cea descrisă mai sus. +Majoritatea comenzilor execută aceeaşi operaÅ£ie în fiecare mod major, +dar funcÅ£ionează puÅ£in diferit. -Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi +Pentru a vedea documentaÅ£ia referitoare la modul major curent, tastaÅ£i C-h m. ->> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã - linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi - diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1 - pentru a ºterge documentaþia de pe ecran. +>> FolosiÅ£i C-u C-v o dată sau de mai multe ori pentru a aduce această + linie aproape de începutul ecranului. TastaÅ£i C-h m ca să aflaÅ£i + diferenÅ£ele dintre modul Text şi modul Fundamental. TastaÅ£i C-x 1 + pentru a şterge documentaÅ£ia de pe ecran. -Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore. -Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare +Modurile majore se numesc "majore" pentru că există şi moduri minore. +Modurile minore sunt ajustări minore ale modurilor majore. Fiecare mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de -celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi -sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de +celelalte moduri minore şi independent de modul major curent. PuteÅ£i +să nu folosiÅ£i nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaÅ£ie de moduri minore. -Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text, -este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge -automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când -introducând text creaþi o linie care este prea lungã. +Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaÅ£i text, +este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge +automat liniile la spaÅ£iul dintre cuvinte de fiecare dată când +introducând text creaÅ£i o linie care este prea lungă. -Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode. -Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi -comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã, -când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã -comandã inverseazã modul. +PuteÅ£i activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode. +Când acest mod este activat, îl puteÅ£i dezactiva executând aceeaşi +comandă. Dacă modul este dezactivat, această comandă îl activează, +când este activat, comanda îl dezactivează. Se spune că această +comandă inversează modul. ->> Tastaþi M-x auto-fill-mode acum. Introduceþi apoi o linie - conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în - douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill - sparge linia numai la spaþii. +>> TastaÅ£i M-x auto-fill-mode acum. IntroduceÅ£i apoi o linie + conÅ£inând "asdf " de mai multe ori, până când linia se sparge în + două. Trebuie să puneÅ£i spaÅ£ii între cuvinte pentru că Auto Fill + sparge linia numai la spaÅ£ii. -Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi -schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã +Marginea este stabilită în mod normal la 70 de caractere, dar puteÅ£i +schimba această valoare cu comanda C-x f. IntroduceÅ£i valoarea dorită ca argument numeric pentru C-x f. ->> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f). - Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple - linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de +>> TastaÅ£i C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f). + IntroduceÅ£i apoi un text oarecare şi observaÅ£i cum Emacs-ul umple + linii de maximum 20 de caractere. RestauraÅ£i marginea la 70 de caractere folosind din nou C-x f. -Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu -rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi -M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului. +Dacă faceÅ£i schimbări în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu +rearanjează paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie să tastaÅ£i +M-q (META-q) cu cursorul poziÅ£ionat înăuntrul paragrafului. ->> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q. +>> MutaÅ£i cursorul în paragraful precedent şi tastaÅ£i M-q. -* CÃUTARE +* CĂUTARE --------- -Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau -cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului -în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul; -cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a -ºirului în text. +Emacs-ul poate caută şiruri (grupuri continue de caractere sau +cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faţă de poziÅ£ia curentă a cursorului +în text). Căutarea unui şir este o operaÅ£ie ce mută cursorul; +cursorul este mutat în poziÅ£ia corespunzătoare următoarei apariÅ£ii a +şirului în text. -Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor, -deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii -de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat. +Căutarea este diferită în Emacs faţă de majoritatea editoarelor, +deoarece este "incrementală". Asta înseamnă că execuÅ£ia operaÅ£iunii +de căutare se face în timp ce tastaÅ£i şirul de căutat. -Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r -pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum. +Comanda ce iniÅ£iază căutarea este C-s pentru căutare înainte şi C-r +pentru căutare înapoi. AŞTEPTAÅ¢I! Nu le încercaÅ£i acum. -Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca -prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de -cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul -pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu . +Când tastaÅ£i C-s veÅ£i remarca faptul că şirul "I-search" apare ca +prompt în zona de ecou. Aceasta vă spune că Emacs-ul este în modul de +căutare incrementală, aşteptând ca dumneavoastră să introduceÅ£i şirul +pe care doriÅ£i să-l căutaÅ£i. Căutarea poate fi terminată cu . ->> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã - literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã - dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu - cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului +>> TastaÅ£i acum C-s pentru a porni o căutare. ÎNCET, câte o singură + literă la un moment dat, tastaÅ£i cuvântul "cursor", făcând o pauză + după fiecare caracter tastat ca să observaÅ£i ce se întamplă cu + cursorul. Acum aÅ£i terminat de căutat prima apariÅ£ie a cuvântului "cursor". ->> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a - cuvântului "cursor". ->> Tastaþi acum de patru ori ºi observaþi miºcarea +>> TastaÅ£i C-s din nou, pentru a căuta următoarea apariÅ£ie a + cuvântului "cursor". +>> TastaÅ£i acum de patru ori şi observaÅ£i mişcarea cursorului. ->> Tastaþi pentru a termina cãutarea. - -Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale -Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe -care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã -poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie -decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie, -Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a -eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a -termina cãutarea. - -OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai -primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o -"facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului" -("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi -acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi -C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã -"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" +>> TastaÅ£i pentru a termina căutarea. + +AÅ£i observat ce s-a întamplat? În timpul unei căutări incrementale +Emacs-ul încearcă să se poziÅ£ioneze pe prima apariÅ£ie a şirului pe +care l-aÅ£i introdus până în momentul respectiv. Dacă vreÅ£i să vă +poziÅ£ionaÅ£i pe următoarea apariÅ£ie a cuvântului "cursor", nu trebuie +decât să tastaÅ£i C-s încă o dată. Dacă nu mai există o altă apariÅ£ie, +Emacs-ul va emite un sunet şi vă va anunÅ£a că operaÅ£iunea de căutare a +eşuat ("failed" în limba engleză). C-g este o altă metodă de a +termina căutarea. + +OBSERVAÅ¢IE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul şi nu veÅ£i mai +primi nici un răspuns de la Emacs. Aceasta indică faptul că o +"facilitate" a sistemului de operare numită "controlul fluxului" +("flow control" în limba engleză) interceptează caracterul C-s şi +acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apăsaÅ£i +C-q. PuteÅ£i găsi detalii referitoare la această aşa-numită +"facilitate" în secÅ£iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" din manualul Emacs-ului. -Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi -, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã -este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu, -sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui -"c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui -"cu". Tastaþi acum . Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de -cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c". +Dacă sunteÅ£i în mijlocul unei căutări incrementale şi tastaÅ£i +, veÅ£i observa că ultimul caracter în căutarea incrementală +este şters şi căutarea se întoarce la poziÅ£ia anterioară. De exemplu, +să presupunem că aÅ£i tastat "c", pentru a căuta prima apariÅ£ie a lui +"c". Dacă tastaÅ£i "u", cursorul se va muta la prima apariÅ£ie a lui +"cu". TastaÅ£i acum . Aceasta va şterge "u"-ul din şirul de +căutare şi cursorul se va muta înapoi la prima apariÅ£ie a lui "c". -Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter -bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt -specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r). +Căutarea incrementală poate fi terminată prin tastarea unui caracter +bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepÅ£ii - caracterele care sunt +specifice căutării, cum ar fi C-s şi C-r). -C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPà poziþia curentã a -cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei -curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s -se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este -inversã. +C-s începe o căutare care inspectează textul de DUPĂ poziÅ£ia curentă a +cursorului. Dacă doriÅ£i să căutaÅ£i în textul dinaintea poziÅ£iei +curente a cursorului, folosiÅ£i C-r. Toată discuÅ£ia referitoare la C-s +se aplică şi comenzii C-r, cu menÅ£iunea că direcÅ£ia de căutare este +inversă. * FERESTRE MULTIPLE ------------------- -Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a -afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan. +Una dintre facilităţile importante ale Emacs-ului este aceea de a +afişa pe ecran mai multe ferestre simultan. ->> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l. +>> MutaÅ£i cursorul pe această linie şi tastaÅ£i C-u 0 C-l. ->> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre. - Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane - în fereastra din partea de sus a ecranului. +>> TastaÅ£i acum C-x 2 pentru a împărÅ£i ecranul în două ferestre. + Amândouă ferestrele vor afişa acest tutorial. Cursorul va rămane + în fereastra din partea de sus a ecranului. ->> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos. - (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.) +>> TastaÅ£i C-M-v pentru a mişca textul din fereastra de jos. + (Dacă nu aveÅ£i o tastă META, tastaÅ£i ESC C-v.) ->> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba - englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos. +>> TastaÅ£i C-x o ("o" de la "other" - "cealaltă" în limba + engleză) pentru a muta cursorul în fereastra de jos. ->> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul. - Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus. +>> TastaÅ£i C-v şi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul. + ContinuaÅ£i să citiÅ£i aceste instrucÅ£iuni în fereastra de sus. ->> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de - sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior. +>> TastaÅ£i C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de + sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior. -Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre. -Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o -fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale -de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul - -fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã". +PuteÅ£i continua să folosiÅ£i C-x o pentru a vă muta între ferestre. +Fiecare fereastră are propria ei poziÅ£ie a cursorului, dar numai o +fereastră arată cursorul la un moment dat. Toate operaÅ£iile normale +de editare au efect în fereastra în care se găseşte cursorul - +fereastra respectivă se numeşte "fereastra selectată". -Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi -folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine -întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi -textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v. +Comanda C-M-v este foarte utilă când editaÅ£i text într-o fereastră şi +folosiÅ£i cealaltă fereastră pentru a citi documentaÅ£ii. PuteÅ£i Å£ine +întotdeauna cursorul în fereastra în care editaÅ£i, în timp ce avansaÅ£i +textul din cealaltă fereastră cu C-M-v. -C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã -META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi -v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi, -pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl -tastaþi. +C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacă aveÅ£i o tastă +META, puteÅ£i tasta C-M-v Å£inând apăsate şi CONTROL şi META când tastaÅ£i +v. Nu contează care dintre CONTROL sau META este apăsată mai întâi, +pentru că amândouă acÅ£ionează prin modificarea caracterului pe care îl +tastaÅ£i. -Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este -importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v -nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine -stãtãtor, nu un modificator. +Dacă nu aveÅ£i o tastă META şi folosiÅ£i ESC în loc, ordinea este +importantă: trebuie să tastaÅ£i ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v +nu va funcÅ£iona, din cauza faptului că ESC este un caracter de sine +stătător, nu un modificator. ->> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra +>> TastaÅ£i C-x 1 (în fereastra de sus) ca să renunÅ£aÅ£i la fereastra de jos. -(Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide -fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã - -cea în care sunt acum.") +(Dacă aÅ£i tastat C-x 1 în fereastra de jos, această comandă va închide +fereastra de sus. GândiÅ£i-vă la ea aşa "Păstrează doar o fereastră - +cea în care sunt acum.") -Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã -folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã, -cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit -în fiecare fereastrã. +Nu este nevoie să afisaÅ£i acelaşi buffer în ambele ferestre. Dacă +folosiÅ£i C-x C-f pentru a deschide un fişier într-o fereastră, +cealaltă fereastră nu se schimbă. PuteÅ£i deschide un fişier diferit +în fiecare fereastră. -O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri +O altă modalitate de a folosi două ferestre ca să afişaÅ£i lucruri diferite: ->> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda - cu Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de +>> TastaÅ£i C-x 4 C-f apoi numele unui fişier. TerminaÅ£i comanda + cu ObservaÅ£i că fişierul specificat apare în fereastra de jos. Cursorul la fel. ->> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi - C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos. +>> TastaÅ£i C-x o pentru a vă muta în fereastra de sus, apoi tastaÅ£i + C-x 1 pentru a şterge fereastra de jos. -* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVà +* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVĂ ------------------------------- -Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare -recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în -linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea -sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental). +Uneori veÅ£i intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare +recursivă". Acesta este indicat de prezenÅ£a unor paranteze drepte în +linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea +să vedeÅ£i [(Fundamental)] în loc de (Fundamental). -Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC. -Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca -sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus. +Pentru a ieşi din nivelul de editare recursivă, tastaÅ£i ESC ESC ESC. +Aceasta este o comandă de ieşire de uz general. O puteÅ£i folosi şi ca +să ieşiÅ£i din minibuffer sau ca să eliminaÅ£i ferestrele în plus. ->> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC - ca sã ieºiþi. +>> TastaÅ£i M-x pentru a intra în minibuffer; tastaÅ£i apoi ESC ESC ESC + ca să ieşiÅ£i. -Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã -deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente -înãuntrul unui nivel de editare recursivã. +Nu puteÅ£i folosi C-g pentru a ieşi dintr-un nivel de editare recursivă +deoarece comanda C-g este folosită pentru a anula comenzi şi argumente +înăuntrul unui nivel de editare recursivă. -* CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII +* CUM PUTEÅ¢I OBÅ¢INE MAI MULTE INFORMAÅ¢II ---------------------------------------- -În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru -a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs -încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã -sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte -multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi -documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare -sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor". - -Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h, -apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie. -În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va -spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã -rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula +În acest tutorial am încercat să furnizăm suficiente informaÅ£ii pentru +a face primii paşi în Emacs. Există atât de multe comenzi în Emacs +încât ar fi imposibil să le explicăm pe toate aici. S-ar putea însă +să doriÅ£i să învaÅ£aÅ£i mai multe despre Emacs, deoarece oferă foarte +multe facilitaÅ£i interesante. Există comenzi pentru a citi +documentaÅ£ia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutătoare +sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit şi "caracterul de ajutor". + +Pentru a folosi aceste facilităţi de ajutor, tastaÅ£i caracterul C-h, +apoi un caracter ce specifică tipul de ajutor de care aveÅ£i nevoie. +În cazul în care sunteÅ£i nelămurit, tastaÅ£i C-h ? şi Emacs-ul vă va +spune ce fel de ajutor vă poate oferi. Dacă aÅ£i tastat C-h şi vă +răzgândiÅ£i (nu mai doriÅ£i ajutor) puteÅ£i tasta C-g pentru a anula comanda. -(Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta -orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi -administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un -mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x -help în loc.) +(Anumite site-uri remapează caracterul C-h. Nu ar trebui să facă asta +orbeşte pentru toÅ£i utilizatorii - aveÅ£i motiv să vă plângeÅ£i +administratorului de sistem. Între timp, dacă C-h nu afişează un +mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaÅ£i M-x +help în loc.) -Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul -c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere -ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii. +Comanda elementară de ajutor este C-h c. TastaÅ£i C-h, apoi caracterul +c şi o comandă alcătuită dintr-un caracter sau secvenţă de caractere +şi Emacs-ul va afişa o scurtă descriere a comenzii. ->> Tastaþi C-h c C-p. +>> TastaÅ£i C-h c C-p. -Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul +Mesajul ar trebui să fie ceva de genul C-p runs the command previous-line -Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite -în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele -funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii -respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã -ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja. +Aceasta vă spune "numele funcÅ£iei". Numele de funcÅ£ii sunt folosite +în principal pentru a adapta şi extinde Emacs-ul, dar, cum numele +funcÅ£iilor sunt alese în aşa fel încât să indice actiunea comenzii +respective, ele pot servi ca o documentaÅ£ie foarte scurtă, suficientă +ca să vă amintească de comenzi pe care le-aÅ£i învăţat deja. -Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã -nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) v sunt de asemenea permise -dupã C-h c. +Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) şi (dacă +nu aveÅ£i o tasta META, EDIT sau ALT) v sunt de asemenea permise +după C-h c. -Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k -în loc de C-h c. +Pentru a obÅ£ine mai multe informaÅ£ii despre o comandă, folosiÅ£i C-h k +în loc de C-h c. ->> Tastaþi C-h k C-p. +>> TastaÅ£i C-h k C-p. -Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o -fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a -o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita +Această comandă afişează documentaÅ£ia şi numele funcÅ£iei într-o +fereastră separată. Când terminaÅ£i de citit, tastaÅ£i q pentru a +o elimina. Nu trebuie să faceÅ£i acest lucru imediat. PuteÅ£i edita o vreme, citind textul din fereastra de ajutor. -Câteva comenzi C-h utile: +Câteva comenzi C-h utile: - C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l - introduceþi + C-h f descrie o funcÅ£ie al cărei nume trebuie să-l + introduceÅ£i ->> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line. - Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre - funcþia ce implementeazã comanda C-p. +>> ÎncercaÅ£i să tastaÅ£i C-h f previous-line. + Aceasta afişează toată informaÅ£ia pe care o are Emacs-ul despre + funcÅ£ia ce implementează comanda C-p. - C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va - lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume - conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care - pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã. + C-h a Command Apropos. TastaÅ£i un cuvânt cheie şi Emacs-ul va + lista toate funcÅ£iile şi variabilele ale căror nume + conÅ£in acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care + pot fi invocate cu M-x va fi afişată o steluţă. Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o - secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi - comandã. + secvenţă de unul sau două caractere ce execută aceeaşi + comandă. ->> Tastaþi C-h a fiºier. +>> TastaÅ£i C-h a fişier. -Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x -al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul -C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file). +Aceasta afişează într-o altă ferastră o listă a tuturor comenzilor M-x +al căror nume conÅ£ine "fişier". VeÅ£i vedea caractere-comandă de genul +C-x C-f listate lângă comanda nume corespunzătoare (find-file). ->> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor. - Faceþi acest lucru de câteva ori. +>> TastaÅ£i C-M-v ca să deplasaÅ£i conÅ£inutul ferestrei de ajutor. + FaceÅ£i acest lucru de câteva ori. ->> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor. +>> TastaÅ£i C-x 1 pentu a şterge fereastra de ajutor. * CONCLUZII ----------- -Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c. -Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi -întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z. +Å¢ineÅ£i minte, pentru a ieşi permanent din Emacs, folosiÅ£i C-x C-c. +Pentru a ieşi temporar într-un shell (în aşa fel încât să vă puteÅ£i +întoarce la Emacs mai târziu) folosiÅ£i C-z. -Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul -noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi +Acest tutorial a fost organizat în aşa fel încât să fie pe înÅ£elesul +noilor utilizatori - nu vă sfiiÅ£i să vă plângeÅ£i autorilor dacă gasiÅ£i ceva neclar! COPIERE ------- -Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de +Acest tutorial este rezultatul prelucrării unei serii lungi de tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft -pentru versiunea iniþialã de Emacs. +pentru versiunea iniÅ£ială de Emacs. -Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în -continuare noþita de copyright originalã în limba englezã. +Cu scopul evitării oricăror confuzii datorate traducerii, las în +continuare noÅ£ita de copyright originală în limba engleză. This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and comes with permission to distribute copies on certain conditions: -Copyright (C) 1998, 2001-2013 Free Software Foundation, Inc. +Copyright (C) 1998, 2001-2015 Free Software Foundation, Inc. Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies of this document as received, in any medium, provided that the @@ -1095,11 +1095,11 @@ Copyright (C) 1998, 2001-2013 Free Software Foundation, Inc. under the above conditions, provided also that they carry prominent notices stating who last altered them. -Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi -spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii -ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software -folosind, scriind ºi distribuind free software! +CondiÅ£iile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaşi +spirit. CitiÅ£i fişierul COPYING şi apoi distribuiÅ£i prietenilor copii +ale Emacs-ului. ContribuiÅ£i la eliminarea obstrucÅ£ionismului software +folosind, scriind şi distribuind free software! ;;; Local Variables: -;;; coding: iso-latin-2 +;;; coding: utf-8 ;;; End: